Istoria lui Zero – Istoria Computerelor, Numerelor, a Gândirii Umane continuă deschiderea din Istoria Computerelor, Numerelor, a Gândirii Umane
De ce numărăm ?
Dacă abacul, calculatorul, rigla de calcul sunt unelte sau dispozitive, numerele sunt concepte- creații ale minții umane, poate printre lucrurile ne-au separat de animalitate și ne-au făcut să devenim sapiens – ființe care gândesc.
Nevoia de a număra, cred că a fost strâns legată de nevoia de a măsura și amândouă legată de hrană, consider de altfel evoluția umanității strâns legată de celebra piramida a lui Maslow
Numărarea diferitelor cantități este cea mai importantă activitate umană în care se angajează copiii începând de la o vârstă fragedă. Principala proprietate a numărării este atât de fundamentală pentru percepția noastră asupra cantității, încât rareori este enunțată explicit. Scopul numărării este de a atribui o valoare numerică unui grup de obiecte. Ce face posibilă numărarea? Un simplu fapt că o astfel de valoare există. Cu toate acestea, numărăm numărul de ouă dintr-un coș, rezultatul este întotdeauna același. De multe ori le numărăm de câteva ori pentru a vedea că am primit numărul potrivit. Counting: The Beginning of Mathematics
Rezultatul numărării obiectelor dintr-un grup nu depinde de modul în care se desfășoară procesul de numărare.- Primul Principiu al Numărării (din același articol)
De ce numărăm în 10
Motivul pentru care numărăm în zeci din punct de vedere istoric este pentru că avem zece degete. Dar alte culturi, alte civilizații au folosit lucruri diferite: aztecii au folosit 20, babilonienii au folosit 60. Există câteva grupuri indigene de oameni din America de Sud care folosesc 3 sau 4. Și, din nou, dacă s-ar întâmpla să avem sediul în țara lui Simpson, Homer, are opt degete, așa că ar putea număra în mod egal în baza 8. Deci, într-adevăr, este doar o ciudățenie a celor zece degete ale noastre.
Vom vedea mai târziu un lucru extrem de curios, computerele deși nu au degete și sunt destul de bine echipate folosesc numai doi digiți, 0 și 1. Dar să nu anticipăm
Întrebarea este cum numărăm, pornind de la zero sau de la 1. Deși pare ciudat practica umană comună și profană ne învață să începem să numărăm cu 1 și să încheiem cu 10 deși trecem în sistemul pozițional la noua noțiune și anume 10. Spre diferență numărarea de la 0 ar conserva numărarea în interiorul primelor cifre, UNITĂȚILE. Sincer, nici nu v-ați gândit până acum
De unde a apărut ZERO?
Numărarea a apărut ca o funcție a omului care gândește și măsoară cantități, însă cum a apărut această no cantitate, acest vid al sistemului de numerație
Primul zero înregistrat a apărut în Mesopotamia în jurul anului 3 î.Hr. Mayașii l-au inventat independent în jurul anului 4 d.Hr. A fost conceput mai târziu în India la mijlocul secolului al V-lea, răspândit în Cambodgia la sfârșitul secolului al VII-lea și în China și țările islamice la sfârșitul secolului al VIII-lea. What is the origin of zero? How did we indicate nothingness before zero?
Problema lui zero este extrem de complicată și am făcut pentru dvs un rezumat din următoarele perspective:
- perspectivă istorică
Introducerea lui zero în secolul 13 a reprezentat o revoluție permițând calculul cu numere mari. Din punct de vedere al istoriei computerelor este și mai interesant : “Noțiunea de zero a fost introdusă în Europa în Evul Mediu de Leonardo Fibonacci, care a tradus din arabă lucrarea savantului persan (din provincia Usbekestan) Abu Ja’far Muhammad ibn (al)-Khwarizmi. Cuvântul „algoritm”, latină medievală „algorismus”, este o contaminare a numelui său, iar cuvântul grecesc arithmos, care înseamnă „număr, a ajuns să reprezinte orice procedură iterativă, pas cu pas. Khwarizmi, la rândul său, documentat (în arabă, în al VII- lea secolul) lucrarea originală a matematicianului hindus Ma-hávíral ca o construcție matematică superioară în comparație cu cifrele romane predominante atunci care nu conțineau conceptul de zero.
- perspectivă psihologică
Deși conceptul de vid apare în Europa în secolul 18, Schopenhauer, India cu a sa Nirvana discută din antichitate de integrarea în absolut, vid infinit. Deci pare natural ca apariția lui 0 ca denumirea vidului să apară în zona indusă.
Introducerea noului sistem a marcat incontestabil democratizarea calculului matematic prin simplitatea și lipsa de mister. Până atunci „abacul” era campionul. Abacul a fost un instrument preferat pentru câțiva și lăudat de Socrate. Accentul pe care grecii l-au pus pe geometrie (adică măsurarea terenului în scopuri agricole, pământul, deci geografia mondială) i-a împiedicat să perfecționeze sistemul de notație numerică. Pur și simplu nu aveau rost de zero.
Se pare că grecii erau corigenți la algebră
- perspectivă culturală
Termenii aught, naught și cipher sunt nume mai vechi în engleză pentru simbolul zero. În franceză „chiffre” înseamnă zero. De asemenea, vă poate face să vă întrebați că cuvântul „cifra” în rusă înseamnă „numere scrise”. În mod similar, „Ziffer” în germană înseamnă un singur număr scris; este folosit în contrast cu o singură literă. Zero în germană se numește „Null”. Vechii egipteni nu au folosit niciodată un simbol zero în scrierea numerelor lor. Prin urmare, nu a existat nicio funcție pentru un zero în scrierea numerelor lor. Cele două aplicații ale conceptului zero folosit de scribii egipteni antici au fost:
1) ca punct de referință zero pentru un sistem de numere întregi utilizat în liniile directoare de construcție,
2) ca valoare care a rezultat din scăderea unui număr dintr-un număr egal.
Sursa citărilor:
ZERO IN FOUR DIMENSIONS: HISTORICAL PSYCHOLOGICAL, CULTURAL AND LOGICAL PERSPECTIVE HOSSEIN ARSHAM
În încheiere :
- Este 0, POZITIV sau NEGATIV?
- Este 0, PAR SAU IMPAR
