Bună Dimineața !
Codificarea este cunoscută și sub denumirea de programare sau dezvoltare programe pe computer. Codificarea utilizează un proces creativ în care computerelor li se „spune” cum să execute diferite acțiuni. Acest lucru se face prin cod sau un set de instrucțiuni de care are nevoie un computer pentru a putea executa ceea ce vrem.
Analizând codificarea și privind la elementele sale fundamentale, este pur și simplu un alt limbaj, o altă limbă . Să ne reamintim De ce programare de la vârste timpurii ? – partea I
“— Eu cred, răspunse Budulea, scoțându-şi nerăbdător fluierul din șerpar, că învățătura e limba, şi cu cât mai multe limbi ştie omul, cu atât mai învăţat este. Uite, la fluierul meu sunt şase borte, şi cânt mai bine pe el decât pe unul care nu ar avea decât o singură bortă; aşa e şi omul: câte limbi ştie, de atâtea ori e om.”
Copiii cu vârsta de 7 ani pot începe să codifice și să învețe elementele de bază ale programării. De fapt, codificarea pentru copii a câștigat rapid popularitate în ultimii ani, deoarece tehnologia devine din ce în ce mai mult parte din viața de zi cu zi. Copiii care învață să codifice când sunt tineri se pot pregăti pentru o viață întreagă de oportunități de succes.
At What Age Can a Child Start Coding?
Instrucțiunile de codificare pot începe la vârsta de 5 ani. Code.org, de exemplu, are o ofertă completă de cursuri pentru clasele K-5. Mulți indică, de asemenea, constatările experților în dezvoltarea copiilor în legătură cu învățarea unei noi limbi: Vârstele 2-7 sunt esențiale pentru dobândirea fluenței. A învăța să codifice este ca și cum ai deveni fluent într-o limbă străină — creierul tău învață vocabular și sintaxă noi și le sintetizează în expresie creativă.
At what age can students learn coding?
Cu ScratchJr, copiii mici (5-7 ani) își pot programa propriile povești și jocuri interactive. În acest proces, copiii învață să rezolve probleme, să conceapă proiecte și să se exprime creativ pe computer. Ei folosesc, de asemenea, matematica și limba într-un context motivant, susținând dezvoltarea matematicii și alfabetizării în copilărie.
ScratchJr: Coding for kindergarten
În general, experții sunt de acord că copiii ar trebui să fie învățați cum să codifice la cea mai fragedă vârstă posibilă. Toți copiii se dezvoltă în ritmuri diferite și în moduri diferite. Totuși, în general, puteți începe să predați exerciții de bază copiilor de la vârsta de 5 sau 6 ani. Puteți face acest lucru introducând diverse jocuri logice care simulează abilitățile de a codifica. După aproximativ un an, poți trece la exerciții mai solicitante.
Mai multe studii au arătat că copiii care codifică încă de la începutul școlii elementare obțin performanțe academice mai bune pe tot parcursul educației. Un procent mai mare de copii care încep să codifice devreme intră în domeniul STEM, atât în facultate, cât și în carieră ulterioară.
The Best Age for a Child to Start Coding
Curricullum
Australia
The Shape of the Australian Curriculum: Technologies
Pentru Foundation Year 2 – începe la 6 ani
identificarea datelor, informațiilor digitale și sistemelor digitale care susțin persoanele, familia și nevoile claselor, cum și formele transmitere a informațiilor digitale.
să dezvolte cunoștințe de lucru cu privire la componentele sistemelor digitale pe care le folosesc,
funcțiile lor, terminologie simplă cu care le pot descrie.
să exploreze câteva moduri comune în care digitalul sistemele și informațiile digitale sunt utilizate în
școală și acasă pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor personale sau ale familiei
explorați caracteristicile cheie de proiectare a soluțiilor digitale și folosiți această înțelegere
pentru a dezvolta idei folosind explorarea sistematică de alternative
comunica idei folosind desene, discuții sau instrumente digitale adecvate
utilizarea gândirii algoritmice pentru a planifica, a construi și a evalua soluțiile digitale pentru nevoile personale.
United Kingdom
Computing programmes of study: key stages 1 and 2
KS1 – începe de la 5 ani
Elevii ar trebui învățați să:
să înțeleagă ce sunt algoritmii; modul în care sunt implementate programele pe dispozitive digitale; și că programele se execută urmând instrucțiuni precise și lipsite de ambiguitate
să creeze și să depaneze programe simple
folosirea raționamentului logic pentru a prezice comportamentul unor programe simple
să folosească tehnologia în mod intenționat pentru a crea, organiza, stoca, manipula și prelua digital
conținut
recunoașterea utilizărilor comune ale tehnologiei informației dincolo de școală
să folosească tehnologia în siguranță și cu respect, păstrând informațiile personale private; identificarea locului și persoanelor unde să apeleze pentru ajutor și asistență atunci când au preocupări cu privire la conținut sau contact internetul sau alte tehnologii online.
Viziune cu privire la studii în Irlanda
United States
Computer Science in Early Childhood Education
Statele Unite sunt o federație de state drept pentru care au dezvoltat o viziune si un cadru de urmat
Următoarele principii au ghidat dezvoltarea cadrului:
1. Participare extinsă la informatică.
2. Concentrare pe esențial.
3. Nu reinventa roata.
4. Informați-vă în raport cu cercetările curente și cercetările viitoare.
5. Aliniați-vă la ghidurile și standardele recunoscute la nivel național.
6. Implementare inspirată
Uniunea Europeană
Digital Education at School in Europe
Există o abordare consecventă pentru definirea competenței digitale ca o competență cheie în întreaga
Europă. Aproape jumătate din sistemele educaționale europene se referă la competența cheie europeană
definiții pentru competența digitală: 11 sisteme de învățământ folosesc exclusiv propriul lor național
definiția competenței digitale (1); alte opt țări (Estonia, Franța, Cipru, Lituania,
Malta, Austria, Albania și Serbia) folosesc atât definiția europeană, cât și una națională (vezi
Figura 1.1). În general, aceste definiții își au originea în curriculum sau în documentele de strategie de nivel superior legate de competența digitală.
Concluzia raportului este că multe din țările europene și-au reformat sistemul
Însă cum raportul indică ca pozitivă starea României, am mici rezerve. Însă aici am să vă provoc la discuții
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Experiența mea
- Ideea de a preda analiză și programare a venit datorită pandemiei și discuțiilor din grupul Parintii cer schimbare… Când zic “analiză” este ceea ce actual se numește gândire algoritmică astăzi…
- Lucrasem cu copii de 14 ani într-un mediu reglementat , niciodată cu copii de vârste mici, deci era o experiență absolut nouă.
Inițial am început cu grupe de 9-10 ani și experiența a fost foarte lină, transferul de competențe și curba de învățare foarte rapidă. Ședințele au fost de 90 minute cu pauză … Inițial fără planuri de lecții, fără programă…
- Simultan am început și cu o grupa de 6-7 ani si aici am avut primul obstacol cu privire la durata ședințelor , 90 de minute este prea mult pentru copiii de vârste mici. Să lăsăm descrierile și să trec la concluzii
- Cel mai dificil lucru este sincronizarea cu celelalte achiziții ale copilului în educația timpurie: citire, comunicare, matematică, deși am contra-exemple în grupa mea de 7-9 ani cu copii care “programează” de dinainte de a citi.
- Dificultatea este accentuată în România de absența educației STEM (Stiință, Tehnologie, Inginerie și Matematică în pre-timpuriu și timpuriu( 5-7 ani)
- am cunoscut realitatea “orelor de TIC” din gimnaziu, Scratch predat alandala, TIC pe hârtie, C++ predat la 11 ani, lipsă profesori cu anii, etc.
Cum văd lucrurile și ce aș recomanda dacă lucrurile ar fi ideale :
- adaptarea educației publice la un curicullum STEM cu introducerea gândirii algoritmice și programării în curriculumul public începând de la 5 ani. Cum știu care este efortul și lipsurile nu văd nimic nou în următorii 10 ani
- curriculumul public propune între 10 – 14 ani programare vizuală însă lipsa de strategie în atragerea resursei umane în educație va îngreuna asimilarea programării la nivel de masă
- în aceste condiții putem vorbi de inițiative private sau publice care să ofere ceea ce lipsește în contextul revoluției pe plan global
- Personal aș recomanda :
- Se poate începe cu o formă de pre-coding ,cred de la 5 ani, cu aplicații tip joc pe care le pot descrie însă am să o fac într-un articol separat. Durata ședinței este, în opinia mea, de 30- 45 de minute. De asemenea se pot folosi jocuri de masă și alte activități offline (computer unplugged). O altă dimensiune este cea a roboților : Beebot, Dash and Dot, etc.
- Începând cu 6 ani se poate trece la lucruri mai “serioase” și anume Scratch.Jr. și code.org. O notă în plus pentru www.code.org care este un site complet, cu o oferta de soluții incluzând planuri lecții raportate la standardele educaționale din Statele UNITE. Primele mele serii au fost orientate către code. org pe care le-am considerat complete.
- Foarte importantă este atitudinea de deschizător de drumuri prin care copilul va auzi la Informatică de Matematică, Fizică, Biologie, etc. ( Think.And.Math- Gândește.și.Matematică – 1)
- Urmează 2-3 ani programare vizuală orientată blocuri urmată de o perioada de tranziție către limbaje de programare de nivel înalt (Tranziția Scratch Python)